Camera 309

-Mă duc să fac o plimbare pe afară dacă nu te superi. Vrei să iau ceva în special?
Spun în timp ce îmi luam tot echipamentul de ieșit pe role. Aveam de gând să ies pe geam ca să nu risc să fie cineva pe hol când ies și să o vadă pe Synx așa.

- Un lucru ştii că trebuie să-l iei. Şi ia ciocolată.
Spun afişând o față infantilă. Mă ridic, stând pe saltea şi fiind înfăşurată în cearşaf. Încep să mă uit împrejurul camerei.
- Be faster.

- O sa fiu.
Mă arunc imediat pe geam și după o tură rapidă la magazin mă întorc în cameră tot pe geam, am fost cam prea rapid pentru că Synx încă se îmbrăca și când am văzut am asta roșesc și alunec înapoi pe geam, am avut noroc cu copacul de mai jos că am rămas suspendat de crengile lui și nu am căzut 3 etaje.
-Chiar nu au fost destule 3 minute?

După ce văd că a căzut îmi iau repede tricoul pe mine şi mă duc spre fereastră. Mă uit în jos, deşi nu îl vedeam din cauza frunzelor.
- Jaden, eşti bine?
Țip, uitându-mă atent printre crengi. Îl observ agățat.

Reușesc să zbor de acolo din nou spre fereastra și mă așez cu fundul pe pervaz sărutând-o pe Synx. Se vedea că își făcuse griji și am vrut să o calmez. Acum e adevărat că a fost și vina mea, adică ar trebuii să mă obișnuiesc cu asta dacă voi sta cu ea.
-Synx, uite ciocolata.
Scot din rucsac o pungă mare numai cu ciocolată.
-Mă duc să schimb și becul, ok?
Becul era destul de jos și cum eu eram destul de înalt îl schimb fără scară, deși la final cad pe spate din cauza că încă nu îmi scosesem rolele.

- Împiedicatule. Trebuia să-ți dai rolele jos.
Spun în timp ce râd, apropriindu-mă de el. Mă aplec, mângâindu-i obrazul, ridicându-mă iar. Îi întind mâna ca să se ridice.
- Şi mersi pentru ciocolată.
Îl sărut scurt, după care iau punga.

-Aveam nevoie de înălțimea în plus de la role, deci o căzătură în plus oricum nu strică. Când tata a lăsat rolele astea cred că am luat căzături în parți ce nu credeam că există pe corp. Inclusiv o săritură de pe munte ce era să îmi ia viața.
Mă așez pe marginea saltelei și încep să scriu pe telefon în timp ce mâncam dintr-o pungă de cipsuri. Dintr-o dată dau un pumn în telefon.
-Urăsc reclamele porno de pe net. Nu poți să descarci o aplicație fără să dai de ele.
Îmi spărsesem ecranul la telefon și un ciob mă zgâriase și la mână. Iau repede o bucata de bandaj și opresc sângerarea și după mă duc repede la baie să mă schimb de hainele pătate puțin de sânge.

Încep să adun cioburile de pe joc, cu grijă pentru a nu mă tăia, după care le arunc într-un coş la întâmplare din cameră. Mă duc după Jaden, apropriindu-mă de el şi luând o soluţie pe care o pun pe rană. S-ar putea să-l fi usturat puţin, dar nu avea ce face.
-Ar trebui să fie omorâţi oamenii ăia.

-Da știu, mă enervează la culme.
Îmi scutur puțin mâna cu tăietura și după suflu ca să se usuce. Acum scot cartele din telefonul spart și încep să caut prin bagaj unul nou, scot 3 modele și i le arăt lui Synx să mă ajute să aleg.
-Care dintre ele să fie? Dacă vrei și tu unul nu mă supăr.
Râd încet și arăt telefoanele cu o mână de parcă țineam cărți de joc în mână.

Încep să mă uit la telefoane. Le analizez pe fiecare în parte, uitându-mă la aspect. Mă uit prin meniurile acestora; era greu să mă decid.
-Ăm... Htc One M8 e ceva.
Spun în timp ce îl iau în mână.
-Cât despre mine, mi-e bine cu al meu.

-Cum vrei, dacă vreodată vrei ceva poți să îmi ceri, cu un telefon acasă se rezolvă.
Dintr-o dată rămân înțepenit și fac ochii mari. Pun repede cartela în telefonul nou și îl bag în buzunar.
-Mă duc acasă puțin, mi-am uitat chitara când m-am mutat aici. Revin în jumătate de oră.
Îmi iau rolele în picioare și ies frumos pe geam.

La cât de repede ajunsese data trecută, m-aş fi aşteptat să apară în mai puţin de jumătate de oră. Nu aveam ce face, eram plictisită. Îmi scot telefonul de câteva ori, începând să mă joc, după care iar îl închideam. Nu îi simţeam prezenţa şi adeseori mă întrebam ce făceam înainte în timpul liber. Mă gândesc să fac un duş, aşa că mă duc în baie. Speram să ies înainte să vină Jaden.

Ajuns la poarta liceului cu chitara în mâini și cu boxa în spate încep să ciupesc corzile în stilul melodiei mele rock preferate, îmi făceam simțită prezența sigur. E adevărat că cei ce nu ascultau rock îmi arătau degetul mijlociu, dar asta e viața, nu aveam chef să merg să dau câte un pumn de fiecare. Boxa era destul de grea așa că nu am mai intrat pe geam și am luat scările. Uitasem să îmi iau cheie așa că bat la ușă și aștept un răspuns.

Se auzea un sunet puternic de afară, însă nu îl luasem prea mult în seamă. Aud deodată nişte bătăi în uşă, când încă eram înfăşurată în prosop. Mă uit mai întâi să văd cine e şi observ că e Jaden. Îi deschid, holbându-mă la chitara pe care o adusese.
-Ţi-a luat mai mult şi... fără geam?
Afişez o expresie mirată.

-Nu pot urca 3 etaje cu o boxă mare în spate și cu chitara în față. E chestie de echilibru.
Observând că e în prosop am intrat repede în cameră ca să nu fie și alt cineva pe hol să se holbeze, problema e că atunci când am închis ușa capătul chitări mele a prins prosopul ei și l-am luat după mine fără să îmi dau seama. Mă întorc și observând prosopul lipsă fac ochii mari și aș fi căzut intenționat dacă nu aveam boxa în spate.
-S-s-s-s-synx! Scuze nu am vrut!
Eram tot roșu și dădeam din mâini în semn de nu am făcut nimic cu intenție.

Încep să îmi acopăr zonele intime, fugind repede spre cearşaf, acoperindu-mă cu el. Mă uit puţin furioasă la Jaden, chiar dacă ştiam că a făcut-o fără să vrea. Şi totuşi, era chitara lui. Mă îndrept spre el ţinând cearşaful cu o mână şi pe celaltă o ţin în jos, strângându-mi pumnul.
-Tu...

Lăsasem chitara jos, la fel și boxa, trebuia să fiu mai flexibil în cazul unei lovituri puternice.
-Synx, știu că ești furioasă dar nu e așa rău, până la urmă sunt prietenul tău.
Eram pregătit să fiu lovit, dar sincer nu cred că ar face asta.

Încep să râd uşor.
-Da, ştiu. Voiam să te sperii.
Îl iau de mână şi îi dau un sărut scurt. Îmi iau haine de schimb şi mă duc la baie. După ce mă îmbrac, revin la el şi deodată mi se aude stomacul, care murea de foame.
-Mi-e foame.

Îmi dădusem deja rolele jos și mă încălțasem cu niște încălțări de casă. Oricum vroiam să mă duc să fac de mâncare. Mai întâi verific portofelul și după îmi vine o idee. Îmi luasem bani de acasă așa că pentru următoarele săptămâno trăiesc foarte bine.
-Ok, îmi dai 20 de minute?
Fug până la un magazin apropiat i la bucătărie încep să îmi fac magia. Ajung în cameră cu un bol cu mulți creveți prăjiți.
-Spune-mi te rog că nu ai alergie la fructe de mare.

Mă uit uimită la ce făcuse. Nu măncam aşa de bine înainte, şi faptul că ştie să gătească îmi dă un oarecare avantaj. Iau unul şi mă uit puţin la el, după care îl mănânc.
-Nu am, din fericire.
Mă aşez pe marginea patului, luând bolul şi punându-l pe pat. Îi fac semn lui Jaden să se apropie şi începem amândoi să mâncăm. După ce termin mă înting pe spate în pat, punându-mi mâinile deasupra capului.