Academia..

Loc destul de drăguț, aici am să învăț? Ah stai, am deja cameră..dar nici un coleg. Viață crudă. Mustache se plimba pe ici pe colo cercetând zona în timp ce eu stăteam la umbra unui cireș.

Eram în curtea academiei. Vremea era plăcută, deşi se înnora puțin. Mă plimb împrejurum curții, uitându-mă atent la fiecare detaliu al clădirei, cât şi asupra locului care o încuraja. Obişnuiam să stau degeaba, însă eram atâ de plictisită încât am început să mă uit la însemnările istorice de pe monumentele de lângă clădire.
-Trebuie să fie ceva mai plăcut de făcut aici...

Încercam să nu mă fac prea tare observat chiar dacă mă dădeam peste toate băncile cu din curte. O observ pe colega mea de camera de cameră şi merg către ea.
-Chiar te-a speriat ride-ul pe scări?

Mustache deja se îndepărtase. Era în fața a doi studenți ai academiei. Eu mă jucam cu niște pocky, apoi le aruncam în gură.

-Nu chiar, îmi place viteza.
Spun în timp ce îl privesc, apoi mă uit la rolele sale. Mai observ o tipă în curte.
-Ştii locații mai... interesante pe aici?

-Nu sunt sigur.... Un poro!!!
Mă las în genunchi şi îl iau pe acel poro în mâini usor să nu îl rănesc pe micuţ. După mă uit spre cealaltă fată.
-E al tău?

Aud niște voci din apropiere și-l văd pe Mustache în brațe la un băiat. Iau pachetul de pokcz de lângă mine și mă îndrept către ei.
-Da, numele său e Mustache.

-Pufos.
Îl ating şi eu, după care încep să mă joc cu el. Era diferit față de ce am văzut până acum. Mă ridic de jos şi încep să o privesc pe fată.

Îmi întind mâinile către acea fată pentru a-i da animăluţul.
-Eu sunt Jaden. Îmi plac mult animalele astea, mama are unul.
Aştept să îl ia şi mă uitam mui mult la poro decât la fete.

-Poți să-l mai ții..lui îi plac mângăierile.
Mă uit la fată, mai apoi la băiat. Iau un pocky în gură.
- Mao.
Și întind mâna pentru a face cunoștință.

Îi las pe cei doi să facă cunoştință, după care îmi spun şi eu mumele uşor.
-Synx.
Schițez un zâmbet scurt la colțul gurii, după care iar ating animalul. Îmi întorc privirea către fată.
-Eşti de ceva vreme pe aici?

-Dacă vrei poţi să îl ţi şi tu Synx.
Îl dau ei după care trag o căzătură bună pe role, echilibrul meu fiind pierdut. Mă ridic şi mă scutur. M-am obişnuit deja să cad des, e ceva la ordinea zilei.
-Sunt bine, nu sunt cel mai îndemânatic om.

-Doar astăzi m-am cazat.
Încep să râd.
-Voi?
Între timp întind cutia de pocky către ei, poate vor.

Iau poro-ul şi îl țin în mână. Era prea pufos, preferam animalele mai mici, precum nevăstuicile. Îmi scot telefonul şi îi fac o poză, după care îl las pe jos.
-Şi eu m-am mutat azi aici, cred cla fel şi el.

-Eram de zece minute în cameră când ai venit şi tu. Deci da, tot azi.
Începeam să mă plimb pe acolo, să exersez puţin, poate suna ciudat dar rolele sunt singura mea armă pentru un eventual război. Vreau să arăt cât de piternică e invenţia tatei. Rolele îmi folosesc elementul de fulger şi încep şă fiu foarte rapid.

-Ce cameră?
Apoi mai stau un pic și mai iau un pocky.
-Eu 2, exact la parter, îmi place.

-Am fost repartizați în camera 309.
În apropriere era o fântână, aşa că mă îndrept spre ea. Nu ştiu dacă ceilalți mă observase sau nu, dar vremea începuse să devină din ce în ce mai caldă. Aveam nevoie de ceva rece.

Spre marea mea mirare mă descurcam încă fără să cad. Încetinesc şi mă apropi de Synx având la spate un animăluţ găsit în iarbă. O nevăstuică.
-Hey Synx, uite ce am găsit.

Îl aud pe Jaden şi mă întorc spre el, după care mă uit la animal. Era o nevăstuică, animalul adorat de mine. Nu ştiu cum de a ghicit sau dacă era pur şi simplu o coincidență, dar îmi plăcuse. O iau în mână, încercând să mă feresc de dinții ei.
-Mulțumesc.
De data asta zâmbesc, fiind unul sincer.

-Cu plăcere. Nu e mare lucru. Şi am văzut tricoul tău cu " I Love Nevăstuicile" când l-ai pus în dulap.
Încep să râd şi din greşeală m-am apropiat mult de ea.