The Land of Gods and Monsters (Privat)

Cain intotdeauna si-a dorit sa devasteze o biserica. Astazi isi va indeplini visul. Este primul pas pentru a intimida acei zei care i-au adus in aceasta dimensiune. Isi foloseste vectorii pentru a se deplasa rapid in jurul bisericii, in timp se sparge toate ferestrele pictate in mod renascentist.

Ca in orice zi in care nu am ce face vizitez diferite locuri si asa am ajuns in fata unei biserici. Ma opresc in fata usii si ma prefac ca incep sa ma rog, dar apoi incep sa rad malefic:
- Ruga, biserica? Urasc asa ceva, nu vreau sa o mai vad in fata mea. Byakurai!
Folosind un val de energie fac un tunel prin biserica, in acelasi timp ii urmaresc si miscarile celuilalt tip de aici folosind auzul.

Cand byakurai iese pe cealalta parte, Cain se opreste. si-a gasit un prieten care il intelege
Se apropie cu pasi mici pe Forkey, ramanand la o distanta de 25 de metri fata de el. Acum isi da seama de caracterul de psihopat al acelei persoane, cel putin asa i se pare pe moment.

Imi ridic privirea spre cer si inchid ochiii, astfel posa sa ma concentrez mai mult la celelalte simturi. Urmaresc fiecare pas al tipului numai prin auz, apoi spun brusc:
- Sper ca nu am facut ceva gresit, imi pare rau... dar asa ceva nu imi place. Oamenii isi limiteaza credinta la asa ceva si cred in... in fine. Terminam ce am inceput eu sau tu esti un credincios, ceea ce nu prea cred?

-Credincios? Sunt opusul, spune Cain schitand un zambet larg si inocent, in timp ce isi trece mana prin par si inainteaza cativa pasi, cu 5 metri.
"A folosit <Imi pare rau>, cred ca i-am gresit caracterul psihopatic. Totusi, in acel moment...am observat ceva."
-De fapt, chiar vreau sa te ascult...Ce parere ai despre religie?

- O parere... religia e doar un mod de manipulare si un mod de a produce bani ca sa zic asa. Sincer cred ca exista cineva sau ceva, un fel de "divinitate". Tu ce parere ai in legatura cu asta? spun intorcandu-mi privirea spre el.
Oare pune ceva la cale?

-Deci esti agnostic? Si eu cred acelasi lucru, desi existenta unei divinitati este doar o probabilitate. Se spune ca niste "Zei" ne-au adus in dimensiunea aceasta, dar acesti "Zei" sunt subiectivi, deci trebuie sa existe ceva ce i-a creat, un "Dumnezeu" al lor. Dar cine a creat acel "Dumnezeu"? Este un paradox fara sfarsit...In orice caz, am de gand sa ma revolt in fata acestor zei, spune Cain zambind. Am facut-o pentru ca am vrut sa mor, o data pentru totdeauna...Nu au niciun drept sa ma puna sa traiesc din nou...continua pe un ton incet.
Ramane pe ganduri, iar linistea devine asurzitoare.

Imi intorc privirea spre cer si zambesc:
- Lumea spune ca ei sunt acolo, eu spun doar ca e o mare minciuna si unul sau mai multi o sa ii faca sa cada din dimensiunea lor la un moment dat. Te rog, priveste acest cer minunat, crezi ca ei sunt acolo spune ce vezi privindu-l in momentul asta, spun urmarindu-l continuu prin auz si cu coada ochiului.

Cain isi ridica privirea spre cer - un albastru uniform, strabatut in orizont de nori cenusii.
-Ce vad...? Hmm...
Isi lasa privirea in jos, spre orizont. Acolo razele soarelui erau oprite de siluata acelei persoane.
-...Vad o persoana singura si neinteleasa, spune Cain schitand acelasi zambet bland.

- Mare dreptate ai, dar sa nu mai faci ce spun sau ce spune altcineva... Este al doilea moment in care puteam sa te ucid. Sper ca intelegi, spun zambind. Dar stai linistit, daca nu am facut asta pana acum nici nu o sa o fac.
Imi duc mana la gura aceasta avand pe ea o aura de energie.
- Trebuie sa fi intotdeauna atent la cei din jur... poti fi tradat oricand.

Cain isi trece din nou mana prin par, devenise deja un tic.
-Stiu...Cred ca imi las garda jos chiar acum. Nu pot spune ca eram sigur ca nu ma vei ataca, dar pot spune ca imi este indiferent, si nu pentru ca m-as putea apara. Dar tu pari o persoana care joaca corect, pentru ca poti castiga corect.

- O sa sune ciudat tipule, dar... nu stiu daca ar trebui sa te ucid sau sa te "iubesc", spun razand aiurea. Ma intelegi prea bine si nu stiu ce sa fac cu tine, pe cine pacalesc... stiu, te las in viata. O persoana ce ma intelege ori e prea proasta, ori vede in sufletul meu. Banuiesc ca varianta doi... Ce zici, vrei sa terminam?
Ma duc spre el incet.

-Cred ca sunt ambele, spune Cain inclinandu-si putin capul intr-o parte si schitand un zambet sincer.
Se intoarce cu fata spre biserica.
-Placerea este de partea mea. Cum procedam? intreaba in timp ce analizeaza constructia.

- Inteleg, oricum o sa avem ceva probleme dupa, dar hai sa ne distram... e timpul sa detronam divinitatea. Sper ca o sa iti placa.
Incep sa rad malefic si intind mana dreapta spre biserica. In jurul meu apare energine intunecata, ochii mei au flacari in ei de culoare albastra inchisa, in afara flacarilor tot ce tine de acei ochii e negru. In mine puteai sa vezi intunericul absolut, de parca tot intunericul din aceasta lume s-a adunat intr-un spirit.. in al meu.
- Darkneeess! spun deschizand mult ochii si ranzand malefic.
Toata zona se intuneca.
- Arta intunericului suprem... Hado 33: Sokatsui!
O raza de energie intunecata dusa peste limite spulbera tot in cale pe o distanta de cativa km, inclusiv biserica ce acum parca nu ar fi existat. In biserica era ascuns un artefact ce daca era distrus cu o anumita cantitate de energie scotea spiritele din trupurile ce se aflau in arpopiere pentru un timp si... l-am distrus intentionat. Acum eu si Cain ne aflam undeva in aer sub forma de spirite, iar trupurile noastre au ramas nemiscate pe pamant.
- Esti gata Cain? E timpul pentru o intalnire cu cel de sus.
Imi ridic privirea spre cer si spun cu un zambet malefic pe fata:
- Vin dupa tine!

Cain ramane nemiscat pentru cateva momente, energia spirituala a acelei persoane il surprinse. Isi da capul pe spate, privind spre cer.
-Acesta este primul pas spre detronare...schiteaza un zambet ironic, apoi continua: Nu credeam ca voi ajunge atat de departe.
Se intoarce spre Forkey, privindu-l de parca ar fi transparent si ar putea sa ii citeasca gandurile si emotiile.
-...De ce vrei sa detronezi Zeii acestei dimensiuni? Care este de fapt scopul tau?

- Ma intrebi de ce? E simplu, vreau... vreau sa le iau locuuul! spun intorcand privirea plina de ura spre el.
Incep sa ma inalt spre nori. Pe cine pacalesc, zeitatea a facut mult rau si o sa faca in continuare... e timpul ca cineva sa repare acest rau facut de el... si in niciun caz nu vreau sa ajung in locul divinitatii.

Pe expresia lui Cain apare un zambet larg, ironic.
-Heh...Atat de cliseic.

- Ai 2 alegeri, stai si privesti de aici sau mergi cu mine in lumea necunoscutului, apropo aici e diferit... nu ai limite si imaginatia e cea mai puternica arma.
Ma opresc sa ii vad urmatoarea miscare.

"Nu imi fac griji ca voi fi o povara, fiecare va fi pe cont propriu. Si oricum...scopul meu este tocmai sa dispar, chiar daca nu as ajunge atat de departe incat sa ma revolt personal in fata divinitatii. Pana la urma...sinuciderea este o forma de revolta in fata legilor naturii impuse de acestti zei. Dar nu vreau o simpla si neimportanta revolta...Vreau o revolutie."
Cain se gandeste in liniste pentru cateva secunde, apoi raspunde la fel de indiferent.
-Sa te las sa iei toata distractia? Am spus ceva la fel de cliseic... spune Cain, in timp ce zambetul lui devine unul mai mult trist, subtil. Si eu am propriul meu scop, nu este ca si cum te urmez. Doar s-a intamplat ca amandoi sa avem aceeasi cale.