In biserica

-Putem fi şi noi prietenii tăi.
Spunându-i fără să ii pese de răspunsul pe care o să îl dea.

-Singura, fara prieteni si trista... Stiu cum te simti!
Sare si o ia in brate tasnindu-i lacrimile ca de la robinet.

Timmy sare să-l muşte.
-Nu sunt singură idiotule...

-Las-o în pace măi !
Luându-l pe tip de umăr şi dându-l la o parte.

Spawan se intoarce si jenat se pune pe scaunt fara sa zica nimica.

Îl las pe căţel jos,acesta iese din biserică.Mă uit la el cum deschide uşa ..şi da...eu l-am învăţat să sară şi să apese pe clanţă.După ce iese îmi întorc privirea la ei.
-Deci...

-Deci ce?
Uitându-mă la aceea fată ciudat apoi îmi mut privirea spre câine

-Sunteti fete... vorbiti si voi despre, stiu si eu...baieti, bani, chestii gratis care de fapt sunt scumpe...

-Nu mă interesează lucrurile acestea...tot ce mă interesează este mă reîntorc din lumea din care provin.
Spun cu o seriozitate în voce.

-Şi din ce lume provii tu?
Fiind curioasă de spusele acelei fete.

-Dupa comportament sa zicem ca vinde dintr-o lume legata de morti si dupa felu in care arata sa zicem ca este un fel de inger. Am ghicit?

Nu iau în considerare spusele acelui băiat.
-Vin din lumea spiritelor.
Mă uitam din când în când la uşă să văd dacă Timmy mai vine sau a plecat acasă.

-Aha. Înţeleg...
Uitându-mă iarăşi ciudat la ea şi aşezându-mă pe un scaun

-Neinteresant se pare. Ce iti mai face catelusul? Ar fi pacat sa se piarda intr-un astfel de oras, intre atatia oameni iubitori si buni.

-Eşti enervant.
Mă uit la ei şi după le fac cu mâna şi plec.Timmy mă aştepta afară.