Căderea negativului , pozitivul domină sub formă de lună plină. Trăiască noua eră! Automatul de înghețată de la colțul templului străvechi.

Ooc: Acest topic este privat.

Scofield mergea liniștit privind luna plină , era un peisaj mirific. Cuprins de acest tablou este neatent și merge drept , trecând pe lângă templu. Gândurile îi se încurcau în cap , de ce este așa și de ce nu? Întrebări de genul îl stresau , nu-și putea găsi echilibrul interior.

Templul Străvechi. 21:06 p.m.
 Merg liniştită cu paşi rari pe iarba uscată lăsată de razele solare. Mă reped spre o băltoacă pentru a-mi uda palmele ca să mă răcoresc. Plecând de acolo ajung la templu. Era părăsit, ca şi cum aş mai fi avut senzaţia că am mai fost aici. Mă las cuprinsă de revelaţii.

Acesta se plimbă pe lângă templu fără o destinație exactă. Nu știa ce să facă , ce să simtă , ce să gândească , doar voia pe cineva care să-l consoleze , care să discute cu el.

Îngâmfarea adusă de perspectivele mediocrităţii nu mă lăsau să-mi exprim adevăratele opinii. Eram prinsă în mijlocul unei conversaţii între bine şi tău. Însă căutam dovezi. Sinele meu era neîncetat. Mă opresc şi mă aşez pe iarbă. Îmi ridic privirea spre lună, coborând-o şi întorcându-mi capul. În depărtare văd o siluetă.

Acesta mergea fără a privi în față , se uita doar la lună curpins de remușcări. Deodată coboară privirea doar ca să se uite la pământ dar vede o persoană la o distanța mică de ea , direcția lui de mers era spre aceasta. ,,Oare cine este?” gândul acesta îl măcina și nu știa ce să facă , acum calcă pe iarba moale și verde ca smaraldul care scânteia în lumina lunii. În scurt timp ajunge lângă fata care stătea pe iarbă.

Tipul se apropria de mine. Nu era o persoană cunoscută, dându-mi seama după înfăţişarea lui. Acesta se îndrepta spre mine. Nu mă mişcam, stăteam jos fără să schiţez nici o expresivitate. Ajunge la acelaşi nivel cu mine.
-Şi tu eşti?

Când aude cuvintele rostite de către fată acesta se uită la ea , în ochii ei și deodată este străpuns de resentiment. Poate din cauza ochilor săi mov sau doar pentru că avea o privire străpungătoare care ajunge direct în esența persoanelor , mai mult acesta era acum cu garda jos. Fără a schița ceva ce-l dă de gol se așează lângă ea.

~ Eu este Scofield , tu dragă ? Zice el mușcându-și buza inferioară doar pentru nu a avea vocea tulburată , era cu gândul la ochii fetei.

-Reira. 
Spun pe un ton grav, arucuindu-mi încheietura mâinii, ducându-mi-o la ureche şi dându-mi părul după aceasta.
-Ar trebui să te întreb, ce cauţi pe aici, ăh?

~ Zmeură. Dar tu ? Acesta se uită la ea , o examina din cap până în picioare. Remușcările astea ce fac dintr-un criminal.

-Ce coincidenţă. Şi eu căutam zmeură.
Spun pe un ton ironic, ridicându-mă de pe iarbă. Îmi scutur hainele, prinzându-mi părul în coadă şi lăsând un fir să atârne peste faţă.

Acesta zâmbește și-i întinde mâna , vruia să se plimbe și să comunice.

~ Hai după zmeură.

-Oh, eu stau şi tu culegi. Capiş? 
Spun în timp ce-mi arcuiesc buzele în forma ":3".

Acesta o prinde de mână și se ridică și el , ținând-o încă de mână.

~ Negativ , culegem împreună sau dacă vrei ....Doar tu. Zice el zâmbind și tot odată uitându-se în ochii ei.

-Vei lăsa o fată să-şi murdărească mâinile cu zmeură. Ce galant.
Spun  pe un ton grav, încercând să scap din prinsoarea lui.

Acesta nu o strânge tare dar nici nu-i dă drumul , era amuzant. În scurt timp cu mâna stângă ia trei , patru zmeurici și le oferă Reirei.

~ Poate , poftim. Zice acesta calm.

-Oh, se pare că m-am înşelat. Mă sfidezi?
Spun pe un ton retoric, ridicându-mi privirea către ei, luând zmeurele.

Într-un moment spontan acesta își pune pistolul la tâmplă și trage , din cauza că ia tremurat mâna glonțul a fost deviat și ia ieșit prin ochi provocându-i dureri catastrofale. Avea nevoie de îngrijire medicală pentru a supraviețui , glonțul în afectase destul de rău. În scurt timp leșină.

-Goodbye, my lady.
Spun pe un ton înfâmfat, luându-i pistolul şi împuşcându-l încă o dată, dar de data asta în piept.

Ooc: Asta e pentru Mrs. Crucia!