Bad timing.

Ajunsem în sală şi mă aşezasem pe una din bănci. În scurt timp voi începe antrenamentul. Desigur, atunci când va sosi şi cea pe care o aştept. Probabil că nu e atât de punctuală.

Zăresc tipa ce se îndreaptă spre mine. Mă ridic, adaptând un zâmbet subtil cu colţul gurii. În acest timp, pornesc înspre ea.
-Nu eşti foarte punctuală.
Spun pe un ton jos. Aşteptarea unei oportuniţăţi, chiar dacă mă priveşte şi pe mine, nu e întocmai plăcută.

-Mă numesc Wyvern Bairon. Formalităţile sunt importante pentru mine. Cum te numeşti?
Întreb, în timp ce mă îndrept în acelaşi punct.

-Ei bine, să spunem că mă aflu aici din motive chibzuite. Începi tu?
Nici că aş fi putut să-mi desluşesc eu intenţiile, probabil că asta mă duce cu o dreaptă în plus în neant. Întreb, uitându-mă la aceasta.

-Tehnica pe care vreau să o antrenez e o derivată a elementul meu, anume focul. Este o tehnică ce presupune concentrarea energiei în mici bile de foc, iar ca adiţie acestea sunt controlate una câte cu una tot prin energie, asta presupunând că evitarea lor e foarte grea. Tehnica se numeşte Pheonix Crimson.
Spun, gesticulând cu mâinile haotic.
-Tu ce doreşti să antrenezi?

După ce aceasta termină de descris tehnica. Mă îndepărtez, la rândul meu de ea, încă doi metrii.
-Începi tu?

Privesc pentru un moment înspre aceasta, după care închid ochii. În corp, simt cum energia circulă haotic, mă concentrez, îndreptând-o spre acelaşi punct şi anume gâtul. La nivelul acestuia, încep să simt o arsură puternic. Datorită durerii îl cuprind cu mâna dreaptă, strângând încet. Surplusul de energie continuă să circule, o umflătură apărând, astfel că o eliberez sub presiune ca şi un glonţ. Îmi deschid ochii, privind în faţă. Văd doar două bile mici ce plutesc în aer, e imposibil cantitatea de energie a fost mare.
- Ghinion. Voi concentra mai multă energie.

Rămânând concentrată asupra celor două bile de foc, materializate cu un moment în urmă, acestea nu se sparg. Adun o cantitate mică de energie în degete, mişcându-mi mâna dreaptă în mai multe direcţii, reuşind să clintesc una dintre ele. Ţintesc cu privirea cealaltă bilă, adunând încă puţină energie. Mişc degetele prin aer, în cele din urmă aceasta mişcându-se. Rămân cu privirea asupra acestora continuând să le mişc până când greutatea de deplasare a acestora se diminuează considerabil.
Acum că am obţinut controlul, trebuie doar să mă concentrez pe reţinerea cât mai mult timp a energiei şi eliberarea ei sub forma mai multor bile.
Îmi îndrept privirea spre tipă.

Acum că deţin controlul, sunt nevoită să reiau prima etapă. Pocnesc din degete, retrăgându-mi cu grijă energia, astfel că cele două bile dispar. Canalizez din nou energia la nivelul gâtului într-un mod lent, treptat, astfel că durerea se transformă în furnicături suportabile. Reţin energia timp de patru minute, eliberând-o cu presiune. Aceasta se materializează în opt astfel de bile. Îmi mişc ambele mâini, încercând să le controlez pe fiecare în parte. Le pot controla doar dacă mă concentrez asupra lor în parte, mă uit împrejur observând cum celelalte gravitează în jurul meu. Continui să mişc mâinile, în acelaşi timp privind spre bila pe care vreau să o deplasez, astfel că cantitatea de energie concentrată în degete scade.

Privesc în jur la bilele de foc ce gravitează în aer. Aţintesc cu privirea un copac aflat la trei metrii distanţă şi îndrept una din bile înspre acesta. La impact bila spintecă tulpina, practic trecând prin ea. Îmi întorc privirea înspre tipă, se pare că antrenamentul a funcţionat.