Mai nou ma infiltrez pe la orci...

-Ok!
Mă uit cu steluțe în ochi la el și cu o expresie a feței, pot spune, malefică.

-Ești bine?
Mă uitam ciudat la ea pentru că mi se părea ciudat ce punea la cale, de fapt nu știu ce punea la cale dar puteam să jur că nu o să fie ok. Mă deranja mâna pentru că în piele simțeam lanțul, mă incomoda dar sincer nu mi se părea că mai avea aceeași formă.
-Bine... să mergem.
Îmi pun coasa în spate și mergeam direct spre castel. Dacă mă vede cineva voi ataca direct, nu stau la discuție.

Tac și-l urmăresc pe J. în timp ce levitam ușor lângă el. Pădurea era deasă și castelul oricilor se îmbina destul de bine cu ea, se camufla.
-Ia spune J...cum ar fi să-mi folosesc ochii pentru a-mi crea o armată de orci?

-Abilitățile oculare sunt limitate, nu poți controla pe cineva la infinit și nu cred ca o să fi fericită dacă unii o să își revină. Plus, dacă cineva are magie printre ei o să îți anuleze de tot ochii. Nu vreau să te trezești fără ochi.
Fiind observat de gardienii de la poartă trec din modul silențios în cel sângeros și îi decapitez pe amândoi după care ies din ei două bile de energie verzi pe care le mănânc.
-Frate, nu știam că spiritele de orci sunt așa scârboase.

-Oh...
Stau și-l privesc pe J. cum își "face de cap" cu orcii. Oftez și mă las pe spate, uitându-mă cu susul în jos la el și la priveliște.

Intru în castel pus pe distrugeri și dărâmam și omoram orice perete sau orc ce îmi stătea în cale, vroiam doar sabia mea înapoi. La subsol se pare că eram așteptat de unul, mai exact cel ce aproape m-a omorât în lupta în care am fost capturat.
-Nu știu cum ai evadat, dar acum nu te mai las în viață.

Ioi...se anunță bătaie.
- J! Eu am să țin cu tine!
Și iau două crengi stufoase ca și niște pompomuri și fac pe majoreta.

Primul lucru ce l-am văzut a fost sabia mea trecând milimetric pe lângă capul meu și făcându-mi un semn urât pe obraz după care când încă eram mirat primesc un pumn în gât și cad în genunchi.
-Doare...
Eram picat pe jos cu sângele la gură și vedeam neclar tot ce se întâmpla. Am ajuns să fiu călcat în picioare la propriu și credeam că asta a fost până când am ridicat odată mâna stângă în sus că vreau să mă predau și de acolo a ieșit lanțul ce cu vârful ascuțit l-a tăiat pe orc pe față peste ochi. Cât încă se ținea de față activez masca limit break și îl lovesc în burta și cu piciorul la cea fă îl las pe jos, cu lanțul îi fac o tăietură în formă de X pe spate și cu coasa îl termin lovind în centrul x-ului și coasa trece până pe partea cealaltă tăind inclusiv inima. Masca mea se sparge, lanțul se întoarce în mână și îmi scot sabia din perete.
-Asta a durut mai tare decât mă așteptam.

-Wow..eu cred că acel orc era masochist...
Mă apropii de J şi îi întind braţul.
-Vrei să te ajut cu ceva? Nu par forţoasă dar să şti că te pot duce în zbor ceva timp.

-De ce ești aici mai exact? Că sunt sigur că nu aveai de la cine să auzi că am fost capturat. Care era misiunea ta aici?
Eram serios, în ciudat rănilor ce le aveam, ca de obicei, îmi pasă mai mult de alții decât de mine.

-Am venit să scot nişte informaţii de la ei..despre război...
Mă uit la el stând cu mâna întinsă, în caz dacă vrea să se sprijine de ceva.

-Atunci ai persoana potrivită aici.
Mă întorc la cadavrul orcului și îi scot spiritul mâncându-l. Am amintirile generalului, a avut just oribil sufletul lui dar am informațiile. Se pară că orcii vroiau să preia tot orașul nostru cu ajutorul tunelelor din subteran. Un atac surpriză noaptea.
-Am tot. Acum mă poți ajuta cu ceva? Am vrut mereu să zbor.
Zâmbesc și mă uit la ea.

- O sa survolam toata valea apoi mergem direct catre oras, ok?
Spun in timp ce-l iau ca pe o printesa.
- Sorry, dar doar asa te pot duce...spatele m-ar durea prea tare si de te tinut doar de maini nu pot.

-Am nevoie doar să mă lași în aer, pot să fac surf în aer.
Când eram în aer îi fac semn să îmi dea drumul și cu sabia fac o tăietură la un centimetru sub picioarele mele și pe raza de energie încep să fac surp printre nori.
-Mersi.

-Ai grija numai sa nu pici!
Ma uit la el destul de ingrijorata, nu eram la o inaltime care prinde bine caderii.

-Nu îți face griji, nu mă omoară căderea, nu uita am trucurile mele ce m-au ținut mereu în viață, acum trebuie doar să găsesc un plan de a opri invazia. Am nevoie să câștig încrederea elfilor și să îi conving pe troli să protejeze subteranul. Regele intră pe planul doi acum, dacă vreți să supraviețuiți aveți nevoie de mine. Ne mai vedem.
Sar te pe rază și de la înălțimea aia pic în apă și rămân dispărut,aveam nevoie de timp să găsesc o metodă de a doborâ orcii.