Reira's house.

Ajunsesem cu Jaden în faţa casei. Îmi pusesem mâinile la spate, înaintând câţiva paşi.
-Finnaly.

-Ok, dragut loc.
Gand: Serios, mai mult nu pot, asta e prea banal.
-Amm... nu am idei.

-Mulţumesc. Înaintăm sau?
Spun pe un ton ironic, mergând înaintea lui şi descuind uşa casei.
-Deci, ăsta e "bârlogul" meu. Simte-te ca acasă.

-Imi place "pestera" ta. mai ales daca ma pot simtii ca acasa. Care camera e a mea?

-La etaj, mergi pe coridor şi a doua uşă din dreapta.
Spun în timp ce mă îndrept spre scară, lăsându-l să plece. Mă îndreptam spre bucătărie pentru a pregăti câte ceva.

Ma duc in camera aceea sperand ca nu am numarat gresit si ma asez in pat si ma intind cat pot de tare.
-Comod

Căutând prin frigider ceva de mâncare, dădusem de un peşte îngheţat. Neştiind ce altceva să pregătesc, şi sperând că-i plac peştii, am aprins focul la aragaz, punânc peştele într-o tigaie şi prăjindu-l.
~~
După câteva minute masa era gata. Nevrând să mă mişc mai mult decât ar fi trebuit, îmi întorc privirea spre celalată încăpere.
-Vino puţin!
Ţip, în aşa fel încât Jaden să audă.

Ma ridic si lenes dupa un mic pui de somn vin la ea.
-Da, ce s-a intamplat?

-Ce faţă morocănoasă. Sper că n-am făcut ceva grav.
Spun în timp ce-i arăt masa.
-Sper că-ţi place peştele.

-Neah, doar m-am trezit si probabil de aia, si da, mananc cam tot, nu trebuie sa iti faci griji de asta.

-I'm glad.
Spun în timp ce mă aşez la masă, începând să mănânc. Mă opresc, lăsând furculiţa din mână jos.
-Deci, ai mai luat legătura cu ai tăi? Din câte am înţeles călătoreşti mult.

-Iau des legatura cu ai mei,nu e problema, chiar daca probabil in momentul de fata sunt la cateva tari distanta de ei. Da, merg mult si am vazut multe dar parca lipseste ceva.

-Anume?
Spun pe un ton impacinet.

-Wow wow, usurel, nici eu nu stiu ce lipseste, de aceea caut. Si incep sa il simt aproape totusi.

-Nehotărât. Nţ, urât. Însă! Dacă nici măcar tu nu ştii, sau nu simţi ceva diferit, cum îţi vei da seama?
Spun ridicându-mă de la masă, luându-mi farfuria.

-Chiar vrei sa sti nu?
Ma duc la intrerupator si sting lumina ca sa ramana vaga din camera alaturata si ma rezem de un perete.
-Vino aici.
Ii spun incet.

Văzând acţiunea tipului, devenisem agitată. Mă îndreptam cu paşi retraşi spre el.
-Ce vrei să faci?

-Asta.
Nu ma mai gandesc la nimic ca data trecuta dupa care inchid ochii iau o gura de aer adanca si o sarut.

Mâinile încercau să defendeze ceea ce Jaden tocmai făcuse. Însă, spre uimirea mea, îmi plăcea.
Mă las purtată de legătura pe care tocmai o crease, sau probabil era doar un nărav. Îi muşc buza inferioară, semn să se oprească.
-Deci asta era ceea ce căutai?

-Se pare ca pe tine, dar nu eram sigur.
O iau de mana discret.