Desculţă prin parc

Fantastic.Am umblat prin toate locurile posibile ca să caut un loc de muncă,dar zero barat.Eram desculţă şi aveam ceva mici vânătăi pe picioare.Mă aşez pe o bancă şi oftez,eram obosită moartă şi cred că mă lua cu gripa.

Umblam pe acolo din lipsa de ocupatie, defapt mai niciodata nu am ceva de facut, in fine, era racoare asa ca de, cum eu sunt asa nebun cand vad ca e frig numai de al naibi merg afara in tricou.

Bătea un vânt destul de rece,dar nu era o problemă,am prins şi o furtună pe mare şi nu am îngheţat,deci nu era de ce să mă panichez.

Ma uitam in stanga si in dreapta si nu dadeam de nimeni, frate ce plictiseala si totusi la un anumit moment mi se oprete privirea la o culoare rosie.
Gand:Insfarsit cineva... si arata destul de bine, pff, la ce imi sta gandul

Strănut.La naiba..uite cum apare griiipaa!Mă uit nervoasă la împrejurimi.

Gand:Stai putin, pare putin cam... obosita sau racita, si nervoasa.
Ma duc putin mai aproape.
-Buna, umm, ce ai patit?

Mă uit la el.
-Ăăăm..am rămas în stradă...

Ma uit putin uimit de ce mi-a zis.
-Ammm, vino cu mine...

-Ăăăm...
Mă uit la el tâmpă.

-Bine, probabil asta a sunat aiurea rau, vroiam sa te duc undeva unde e mai cald ca sa puteam vorbii, ca sunt sigur ca nu iti face placere sa stai aici in frig.

Zâmbesc şi dau din cap afirmativ.Mă ridc de pe bancă şi ajung lângă el.Se pare că norocul îmi surâde însfărşit.

O duc repede intr-un loc putin mai ascuns, dupa coborarea unor scari intr-un pasaj deschid o usa ce parea al unui local, dar nu era nimeni pe acolo dar era cald.
-Ok, in locul asta nu vine nimeni niciodata, habar nu am de ce dar e un loc bun de ascuns. Acum... eu sunt Rey, tu?

-Alex.
Erau nişte scaune pe acolo aşa că decid să mă aşez pe unul.

-Eu imi cam pierd vremea pe aici de obicei, e adevarat ca nu prea am cu cine, de... sunt putin cam singuratic uneori.

-Ştiu sentimentul,şi eu eram ocolită de surorile mele,singurul care îmi era alături era fraţiorul meu,are 16 dar pare de 22 ,e foarte înalt...
Ăăă..despre ce naiba vorbesc?Doamne..cred că mă afectează oboseala.

-Sii... ai spus ca ai ramas in strada, cum s-a intamplat?
Eu sunt curios de felul meu, sper ca nu am atins o coarda sensibila.

-Eheh..nu chiar în stradă..cum să-ţi spun..am fost exilată din imperiul meu pentru a păstra ordinarea şi pacea...cam aşa a mers.
Spun eu asta mai oprindu-mă şi râzând prosteşte.

Ciudat...
-Mdah, eu sunt o rasa mai ciudata de om, nu pot spune ca vin dintr-un imperiu.

-Eheh,rasa mea nu a acceptat niciodată să fie chemată "pământean" sau om,deci,niciodată nu i-au plăcut regulile de pe pământ,aşa că 3 famili conduc acuma imperiul rasei mele.

-Inteleg, si, va implicati in treburile oamenilor? adica mai de graba sa va implicati cu oamenii?
Gand: Asta a sunat prea ciudat, de parca vreau sa ii fac ceva.