Bărci, vânt, om care se îneacă..

Portul e destul de frumos. Bărci multe. Vânt plăcut. Om care se îneacă..Ia stai. Mă apropii mai tare de apă.
Da, om care se îneacă...

Si, de undeva din spate, de pe un drum, o carare, ce-o fi ea vine si Alaude, oarecum plictisit. Si, spre surprinderea lui si fericirea mea, nu se astepta sa o intalneasca pe sora lui aici, dar inca n-a vazut-o...

Mulţi pescari au sărit în ajutorul lui. Mustache mai că plângea. E foarte sensibil şi pune tot la suflet, nu ca mine.
-Stai calm..dacă moare merge la sus în rai..chiar dacă mai plăcut i-ar fi în iad.
Mustache sare pe mine şi începe să mă ciufulească de nervi.
-Glumeam!

Si pe langa ea, apare si baiatul care o bate usor pe umarul stang, ca deh, pana la urma era sora lui, nu o ignora, dar nici nu avea sa fie prea prietenos cu ea fiindca.. asa era firea lui indiferent de ce i-ai face.

Mustache mă lasă în pace şi fuge la picioarele cuiva, pe care le întrezăream uşor. Mă întorc şi cine apare ca o umbră? Da, aţi ghicit. Frate-mio.
-Salut Al.

-Buna. Spune el scurt, mai cascand inca odata. Il ia pe Mustache si.. incepe sa-l cocoloseasca? Adica.. deh, ca si cum ar trage o fata de obrajri.. intelegeti voi. Oricum, fata lui era neutra, nu puteai spune daca se bucura sau.. cine stie?

-Ar trebuii să te droghezi...
Ce concluzie genială am tras.

-Buna sugestie.. daca vrei sa intru mai repede in mormant. Spune el eliberandul pe Mustache in final.

-Nu..pentru a râde şi tu măcar odată. Serios..de când te ştiu, adică de când am avut habar de lume, niciodată n-ai zâmbit...sau
Îl privesc gânditoare.
-Tu eşti încă virgin?

-Hmph. Spune el intorcand capul intr-o parte. Era cea mai ciudata si de asemenea si rusinoasa intrebare care i-a fost pusa, dar nu o arata pe chip.

-Spune măi..poate îţi fac ceva conbinaţii!
Şi-l împing uşor cu pumnul.
-Poate asta te va duce la zâmbet..

-Nu ai sa vezi asta vreodata. Spune el iritat. Apropo.. tipii aia se ineaca.. Spune el privind la cativa oameni care se zbateau sa ramana la suprafata.

-Să se înece..de grija lor nu mai pot eu!
Mustache mai că plângea.
-Oh biiine.
Îmi dau jos papuci şi îi plasez lui Al.
-Ţine-i până ce salvez peşti de la înec.
Şi sar în apă.

El, plictisit se asteaza pe margine privind cum propia sora se ducea sa salveze oameni, greu de crezut, nu? Deh, viata face si minuni.

Îl apuc pe acel tăntălău care nu ştie să înoate.
-Oh slavă Domnului, m-a luat un cârcel la pici-
-Nobody cares.
Şi îl trag după mine afară.
Apa era rece şi clar că tremuram de frig după ce am ieşit. Mustache vine şi-mi sare în braţe, apoi se urcă pe umărul meu şi începe să-şi frece obrazul lui pufos de-al meu.

Alaude ii pune incaltarile jos. Isi da haina neagra si lunga jos si i-o intinde fetei cu fata intoarsa intr-o parte de parca ar fi spus "Ia-o" si "Daca vrei, nu ca mi-ar pasa", dar cine stie, poate chiar ii pasa dar nu voia sa o arate?

Iau haina şi o pun pe mine, apoi îi zâmbesc.
-Onii-san, de când ai devenit aşa de protector?

-Mai taci. Spune el calm cu o fata.. mai senina decat acum vro doua posturi.Se aseaza pe margine, de acolo de unde se ridcase privind lung la mare in timp ce casca odata larg.

Mustache era, ca de obicei, amplasat pe umărul meu stâng.
-Frăţioare, ce-ai mai făcut în aceste zile? Nu prea te-am văzut..
Şi mă aşez lângă el.

-Nu prea multe. Am dat peste un tip de zece ori cat mine, enervant de prietenos. Spune el, oarecum iritat. Nu-i placeau persoanele atat de prietenoase..doar pe soara lui o putea suporta. Dar tu?