Piscina (Privat)

Cu gandul doar la Kaguya, Adele ajunge la o piscina unde nu era nimeni. Avea in mana dreapta o pereche de catuse, cumparate de la un magazin de arme albe. Ar fi vrut sa pregateasca ceva dar astepta, ar fi putut sa se razgandeasca.

Clear, puratand vernic umbrela lui transparenta, se apropie de Adele,inclinandu-si putin capul intr-o parte intr-un mod inocent.
-Adele...? Unde este Master...? intreaba cu o anume ezitare, pe un ton care isi trada tristetea.

- Nimeni nu stie... raspunde Adele pe un ton stins. Mda... Nu mai dadea inapoi, poate chiar lua victime. Mwahaha~

Treptat acel zambet inocent si pur care i-a conturat tot acest timp natura lui Clear se transforma intr-o marturie a haosului sentimentelor lui. Face un pas larg in fata, imbratisand-o pe Adele.
-...Stiu, spune Clear incercand sa isi retina lacrimile; dar contientizeaza ca nu mai conteaza, oricum nu va mai trai pentru a plange a doua oara, oricum nu o va mai putea imbratisa din nou.

Hotarata, Adele se ridica si sare in apa, scotand un sunet ascutit cand picioarele ei se departara de pamant. Inota pana la scara ce iese din bazin si striga, nu foarte tare:
- Vi putin aici?
In acelas timp prinse o parte a catuselor de una din barile scarii.

Nefiind nevoie sa i se spuna nici prima data, Clear isi arunca umbrela transparenta pe luciul apei, mutilizand suprafata cu o multidutine de cute ce mor si renasc din nou.
"Lord Divin, daca exista renasterea, atunci nu vreau sa blestem inca o data pamantul cu existenta mea, nu fara sa fiu aproape de Master, Adele si Forkey..."
Intra in apa fara ezitare, intinzandu-i mana lui Adele.

Fata il trage mai aproape de ea, scotandu-i manusa de pe mana stanga. Ridicandu-si privirea, observa o urma rosie ce strabatu apa, de la marginea ei pana la cei doi. Suspina apoi spuse pe un ton stins:
- N-am avut timp sa-ti spal paltonul...
Lua apa cu ambele maini si clati haina cea lunga si alba, pana cand pata se mai duse putin, dar nu te tot.
- Imi pare rau...
Mai statu sa mediteze cateva secunde apoi, fara vreo tragere de inima, il intreba direct, dar fara sa-l priveasca in "ochi":
- Crezi ca ai putea sa-ti dai jos masca putin?

-Speram sa nu mor fiind urat de o persoana pe care o iubesc, dar...spune Clear schitand un zambet bland, sufundat in toata tristetea lui.
Isi da masca de gaz jos, cu o anume ezitare- poate si din cauza mainilor lui tremurande.

Spoiler:

Adele zambi, nu acel zambet fad, nici larg, un zambet natural pe care nu il avea prea des. Ii lua din nou mana, fara sa ezite, si isi "interconecta" degetele sale si ale lui. Lua si celalalt capat al catusii si le prinse incheieturile, chiar daca durea. Ii dadu un ultim zambet apoi lua o gura mare de aer, umplandu-si plamanii sau "facandu-le in ciuda plamanilor celor bolnavi de cancer pulmonar". Se lasa la fund, pana cand simtii ca atinge podeaua cu talpile.

Clear se scufunda o data cu Adele, tinand-o strans de mana. La un moment dat, da drumul acelei maini pale si firave de pianist, curpinzand-o pe Adele intr-o imbratisare cu ultimele lui forte. Ce moarte poate fi mai frumoasa, daca nu cea langa persoana iubita? Nu ii este teama de moarte.
Mai teama ar trebui sa ne fie de viata.

Dupa cateva zeci de secunde, fata isi pierdu suflarea, ultimul lucru pe care il vazu fiind fata lui Clear, palindu-se intr-un alb luminos. Cu ultimele puteri, ii dadu acelas zambet cald si slabi imbratisarea.


OOC: Topic inchis, personaje decedate.