Drumul lung spre casă

Un tip cu ceas...Charls mi-a spus că tatăl lui era un călător al timpului..dar că el a fost ultimul.
-De cât timp eşti în era noastră?

-4 ani. Anul asta am scapat si l-am ucis pe calatorul in timp care m-a adus aici
Mi-am lasat capul in jos
-De tatal meu, ce stii ? Sunt sigur ca i-a invins pe romani si ca a dus Dacia la prosperitate... sunt sigur... !

Călugăr?Dar tatăle lui Charls a murit acum 10 ani..se poate să mai existe călători în timp?
-Rău ai făcut că l-ai ucis.
Spun pe un ton aspru.
-Şi ţara de unde provine Decebal acuma e România,nu prea mă interesează istoria acelei ţări,dar având în vedere că nu se vorbeşte italiana ,ci o limbă amestecată cu latina şi limba dacică,înseamnă că i-a învins...

Mi s-a facut rau. Nu mai vedeam bine, nu mai puteam sa respir.
Gand: Nu poate fi adevarat, nu poate fi adevarat, nu poate fi adearat, nu poate...
-Te rog, spune-mi ca ma minti...

-Aşa este.
Degeaba.Trecutul nu poate fi schimbat.

Am picat pe jos ca un bolovan. Nu-mi venea sa cred. Nu voiam sa cred.
-Tata... idiotule...
Nu ma puteam misca.

Mă ridic de pe bancă.
-Oricum istoria numai poate fi schimbată..şi tu nu te vei mai putea reîntoarce în Dacia.Va trebuii să te acomodezi cu lumea asta.Va fi mai greu la început,dar te vei obijnui...Apropo,numele meu e Ema.

Tot acolo intins pe jos eram.
-Pantheon
Ma ridic de jos, ametit.
-N-ai vrea sa mergem intr-un loc mai retras... ? Ma cam deranjeaza cum se uita lumea la mine

-Dacă nu ai purta pe tine 3 tone de tablă..nu s-ar mai uita.Haide..îţi cumpăr eu nişte haine.
Îmi iau geanta plină de cărţi şi îi fac semn să mă urmeze.

-...Haine... ? Dar... armura mea e... speciala...
La armura nu renunt. Poti sa-mi tai venele, sa-mi tai picioarele si mainile, sa ma electroctuezi, la armura nu renunt.

Îmi întorc privirea la el.
-Specială?Te poate apăra de un atac de electricitate?Nu cred.

-Nu-mi pasa de atacurile electrice... e o armura speciala.
Mi-am luat pelerina in mana si m-am invartit in ea. Protestam.

Armura e din metal,şi are mai multe componente...cum ar fi gulerul..Ridic degetul şi apoi îl las brusc jos.Îmi activasem abilitatea asupra acelei piese care-i era în jurul gâtului,trăgându-l în jos.
-Sau cum vei rezista împotriva unui magneto?
Magneto,era denumirea bilităţii mele.

Sa nu uitam de abilitatea mea, Harul lui Zamolxis, care imi creste puterea (forta, atacul). Folosindu-l, am inceput sa ma ridic de la pamant. Recunosc, nu a fost usor
-Uite-asa

Zâmbesc.Deschid mâna şi apoi o înghid.Gulerul începând să-l sugrume.Şi ca să-i demostrez că nu poate face nimic,aplic abilitatea mea asupra mănuşilor lui,aşezându-le pe pământ.
-Te dai bătut?Îţi vei cumpăra nişte haine?Te vei integra?

Gand: Cenzurat
-Gata, bine. Dar la casca nu renunt ; zic eu cu jumatate de gura

Îl "dezleg" pe băiat.
-De ce?Atât de urât eşti?
Mă uit la el curioasă.

-Nimeni nu trebuie sa stie cum arat. Nimeni.
In timp ce ziceam astea, imi reveneam de la "tratamentul" aplicat de fata

-Ştii că-ţi pot lua casca oricând doresc eu?
Zâmbesc provocator.
-Dacă nu o faci tu o fac eu..

-Nimeni nu se atinge de casca mea. Nimeni ! zic eu alergand ca nebunul
Gand: In ce m-am bagat...