Have a break, have a kit-kat. [privat]

Rămân clintită pe canapea, aşteptând compania fetei. În timp ce aceasta încă şedea la masă, eu fredonam.
-Can't take your eyes off me..

In timp ce imi beau sucul aruncasem o privire spre tipa, si vad ca astepta pe cineva. Ranjesc si, luandu-mi paharul cu suc, ma asez langa ea.
- Asteptai cumva pe cineva? intreb razand.

-Dacă te face să te simţi mai bine, da. Aşteptam pe cineva.
Spun schiţând un zâmbet pe faţă. Aveam la spate un mic cuţit, pregătit pentru a-mi cepe capodopera.

Fara sa-mi dau seama ce se intapla, Monokuma sare din rucsacul meu sare pe umarul meu.
M.K.: - Vezi ca are un cutit, Shima-chan. Ai grija.
- Stai linistit, Monokuma. Nu am ce sa patesc, spun chicotind dupa care imi scot si eu cutitul din rucsac, si ma ridic de pe fotoliu.

O privesc pe tipă cum se ridică de pe canapea. Tresar, ascunzându-mi cuţitul.
-Ce s-a întâmplat?

- Nu incerca sa te ascunzi sau prefaci. Am observat cutitul, iar prietenul meu aici de fata imi poate confirma, spun aratand catre Monokuma care se afla jos la picioarele mele.

-Oh, m-ai prins. Şi ce presupuneai că aveam să fac cu cuţitul ăla?
Spun uitându-mă suspicios la ea.

- Um, nu stiu. Sa ucizi pe cineva care voia doar sa fie prietenoasa cu tine si dupa sa scapi de cadavru? intreb pe un ton retoric.

-Oh, nu asta intenţionam, deer.
Spun făcând un semn ciudat din mână. Îmi dau părul peste ureche, rămânând la acelaşi ton calm pe care-l aveam.

- Dar? Care era intentia ta ascunsa, pe langa faptul ca incercai sa-mi iei viata cu un cutit?

-Să-ţi tai bluza de pe tine. Comit cu delict?
Spun luând cuţitul în mână, arătându-i-l. Îl dus în zona gurii, dând firav cu limba pe el.

- Nu, dar nu am de gand sa te las sa-mi distrugi hainele, ii spun pe un ton serios, dupa care redevin calma.

-Atunci fii dură şi loveşte-mă. Atâta neîncredere.
Spun ridicându-mă în picioare şi punându-mi jacheta pe mine.

- Nu am nici un motiv sa te ranesc. Plus ca nu vreau sa cauzez violenta, spun pe un ton calm.

Ca să o provoc, mă aproprii de ea, uitându-mă la ursuleţ.
-Atunci ar trebui să-ţi iau chestia asta, pentru..a-ţi stârnii interesul?

- Grr, nu te apropia de el, daca nu vrei sa sfarsesti la fel ca ceilalti 3 destepti care au indraznit sa se ia de el, spun pe un ton nervos stand in fata lui Monokuma intr-un mod protectiv, in timp ce imi pregatesc cutitul.

Îi înşfac ursuleţul pentru a o tenta să folosească cuţitul într-un mod nobil. Fug de lângă ea, agitând-o şi rupându-i urechea ursuleţului.

- Gata. Asta e picatura care a umplut paharul. As fi vrut sa nu folosesc forta, dar vad ca nu am de ales, spun pe un ton nervos.
Ma indrept spre ea, si printr-o miscare subtila, o injunghii pe la spate cu cutitul, destul cat sa lase tot ce avea in mana sa cada pe jos. Il iau pe Monokuma si urechea lui pe care le pun in rucsac. Urma oricum sa-i cos urechea inapoi, nu era foarte greu, dar cand se pune cu Monokuma, se pune cu mine insami. Ranjesc si o prind de ambele maini cu o mana iar cu cealalta duc cutitul la gatul ei.
- Ultimele cuvinte inainte sa mori? intreb ranjind.

După ce fusesem înjunghiată, respir cu greu încercând să-mi ţin ochii deschişi.
Mă cufund în uitare, lăsându-mi amintirile în nean.