In padurea mortii

-Ce tot inveti sa stapanesti acolo? De ce imi intorci spatele?

Mistic incearca sa nu il faca sa creada ca ar ascunde ceva care sa il faca sa se apropie de ea, pt ca avea obrajii rosii de emotii si incerca sa ii explice intoarsa cu spatele la el.
-Aaa, pai... Sa stii ca... Aa. Incerc acea tehnica... Stii tu care! Cea cu... Zice ea balbaita.
Gand:Ahh, tampitoo, nu te mai balbai si zi odata ce ai de zis. Sa nu cumva sa il fac sa vina incoace!
Mistic prinde curaj si ii zice.
-Cea cu luptatori.

Spawan se uita la ea confuz
-Si, cum merge? Vrei sa te ajut?

-Da, ai putea. M-ai ajuta foarte mult daca ai pleca inapoi in scorbura ta.
Gand:Pleaca pana nu ma nenorocesc emotiile. Dar ce sunt cu aceste emotii care se intersecteaza una cu cealalta?? Nu am mai avut astfel de emotii de cand am plecat de acasa.

-Ok...
Spawan se duce inapoi sub pamant si se intinde in pat.
Gand:-Ce-i gresit cu ea?

Gand:A plecat.
Mistic mananca cartoful de la Spawan, si nu poate sa-si ia gandul de vinovatie pt piatra pe care i-o aruncase lui Spawan in cap. Dar isi reia antrenamentele, pt a performa si a fii mai buna, si incearca aceasi tehnica pe pietre.

Gand:-Sa creeze monstrii din pamant...sau ce o fii?
Spawan stiind sa creeze arme din elemente, isi canalizeaza puterea si in loc sa creeze o arma, creeaza o entitate din vant.
Gand:-Nu-i chiar asa de greu...

Mistic isi canalizeaza o parte din energia ramasa asupra unei stanci, din care tot ce a reusit ea sa faca a fost sa-i dea o forma rotunda stancii.
Gand:Cee? Doar atat?? Ah, sunt sigura ca pot mai mult de atat. Dar sunt extenuata.
Mistic se concentreaza asupra solului, si de sub ea ies radacini sub forma unui pat, in care ea se aseaza, iar radacinile se ridica deasupra solului si se creaza un invelis deasupra "patului" ei, ca s-o protejeze de orice lucru marunt.
-Somn usor, natura draga, sopteste usor. Dar de odata striga:Somn usor, Spawan!

-Eu nu dorm, ma joc cu papusa mea din vant! Dar somn usor.

-Ce papusa???
Mistic sare din pat dar uita ca e la inaltime si ze izbeste de pamant, luxandu-si glezna.
-Aaaaa, glezna mea.

Pe Spawan nu il mai mira nimic. Isi trimite entitatea din vant sa o ridice, si o pune in pat langa el. O strange cu o mana de glezna
*clingkt* si ii fixeaza glezna

-Aucih...

-Aucih, asta a durut. Nu stiu cum am putut sa uit ca sunt deasupra solului.
Gand:Hah, asa arata si prima mea entitate... La 9 ani -_+. Doar ca nu avea un chip al sau.

-Intr-o zi o sa lupti cu mine
Spawan incepe sa rada
-Din gluma, desigur

Gand:Auzi la el ce spune. E caraghios.
-O sa lupt cu tine pt mancare. Ca altfel nu vad cum ai putea sa ma invingi. Zice Mistic determinata si hotarata

Spawan cand se aude, se ineaca, ii trece apoi incepe sa rada cu pofta
Gand:-N-am auzit o gluma asa buna de mult timp.

Gand:Razi tu razi... Asta e semn de slabiciune, plus ca nu stii de ce sunt is stare.
Mistic rade alaturi de el, ca sa il faca sa creada ca defapt ea a glumit.

Gand:-Ultima data cand cineva a zis asta, a murit.
-Imi placi, m-ai facut sa rad.

-Mdah, asta fac de obicei. Ii fac pe oameni sa rada, dupa csre ii surprind. Multumesc ca m-ai ajutat cu glezna.

-Cu placere, as fii pupat, dar probabil as fii aratat ca un idiot. Ma bucur ca ti-am putut fii de folos
Se pune si citeste cartea in continuare.